Dupa cum se poate vedea pe acest blog, in ultima vreme nu am facut altceva decat sa protestez si sa mananc ca sa am forta pentru a protesta si tot asa. Ultima oara am ajuns la Fast Food Zen si am plecat destul de zen de acolo.

Restaurantul situat pe Pache Protopopescu, la parterul unei cladiri oribile de birouri, este de fapt fostul Harbin de la Piata Muncii, care a ars din cate imi aduc aminte si despre care se zicea ca era cel mai bun restaurat chinezesc din Bucuresti. Eu in vechiul Harbin nu am ajuns decat o data si mi s-a parut o bomba oribila, o bodega atat de afumata incat nu  mai pricepeam nimic din mancare. Am fost contrazisa de toata lumea, asa ca am tacut.

Fast Food Zen nu este la fel de afumat ca nu se mai fumeaza (doh), dar tot uratel este. Este urat, ce sa mai. O iedera de plastic imbratiseaza senzual o teava, o pisicuta aurie de jucarie da din labuta sinistru, niste tablouri cu copaci pe pereti. In fine. Nu are rost sa insist.

Mi-a placut insa ca locul nu era gol si cand am ajuns noi tocmai ieseau din bucatarie niste plite incinse cu o carnita sfaraind pe ele de mi-a luat inima foc ca la prima iubire. Eram nemancata dupa doua ore de sala, asa ca probabil m-as fi exaltat si la un codru de paine.

A venit un tip la noi, chinez, care vorbea o romana de nu intelegeam nimic din ea, dar care avea o ospitalitate placuta, nu fortata, placuta pur si simplu. Am luat in felul urmator: doua supe iuti-acrisoare (7 lei portia), o vita la plita (20 de lei), o vita picanta (20 de lei), o salata de urechi de lemn (10 lei), o portie de paste de orez cu pui si castraveti (10 lei), un orez cu ou (nu mai tin minte cat a costat), sos iute, sos de soia, suc si ceai verde. Ne era un pic fomita.

Supele au fost bune, bogatie de ingrediente, dar cred ca mi-ar fi placut sa fie un pic mai iuti, si un pic mai acrisoare. Putin timida condimentarea, dar s-a rezolvat cu sosul iute adus de chinezul vorbitor de limba romana neinteleasa de vreun roman.

Citește și:  48 si un clop

Vita la plita mi s-a parut tare buna, frageda, cu o companie dragalasa de legume, si la fel de buna mi s-a parut si vita picanta. Daca ar fi sa aleg insa, as spune ca vita la plita a fost mai buna. Urechile de lemn au fost si ele grozave. Mie-mi place mult textura dumnealor, iar acestea veneau si cu niste usturoi si cu putin mustar chinezesc din care se simtea hreanul, dragul de el. Taiteii de orez cu pui si castraveti au fost buni, dar luuuuuuuuungi de abia reuseai sa te intelegi cu ei. Nicio problema. Sunt un om insistent cand vine vorba de mancare si de prostie. Habar nu am ce gust avea orezul cu ou.

Nu am gasit foarte multe recenzii despre Fast Food Zen, ci doar una compusa anul trecut de Metropotam. Expertii culinari de la site-ul amintit i-au dat restaurantului o stea din cinci, ceea ce mi se pare nejustificat de dur. Fast Food Zen este un loc sincer, nu te pune in incurcatura, iar mancarea este buna. Da, poate ar merge o idee mai bine condimentata, dar cu putina bunavointa te descurci si singur. Sau poate m-au prins pe mine intr-o pasa buna, dar eu zic ca merita trei stele. Mi-a placut mult si caldura chinezului care tot incerca sa vorbeasca cu noi iar noi nu pricepeam o iota, dar zambeam din belsug.

La final, totul a costat 84 de lei. Bine, ei ne-au adus o nota de 64 de lei, dar uitasera o vita. Le-am zis si la plecare am luat cu mine o bombonica plina cu un caramel moale si bun pentru ca eu oricat as manca, am un compartiment separat pentru desert. Mie mi-a placut fast-food-ul asta fara nicio pretentie, mi-a placut ca nu am intrat in faliment mancand bine in oras. Asa ca am plecat de acolo cat se poate de zen, ceea ce va doresc si voua.


Adresa:

Bulevardul Pache Protopopescu 25
031 100 5008

 


Un comentariu

Reply

Sa ma duci si pe mine sa mananc bine cu o conditie: sa iei mainile de pe condimente…

Lasa un raspuns

Emailul tau nu va fi facut public. Campurile marcate sunt obligatorii *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.