Fiul lui Saul. Dupa…

O ora din film am dormit-o. Filmul are aproape doua ore, a inceput pe la 10:30,  iar eu dormisem cu o noapte inainte cam 3-4 ore. Nu mi-e rusine. Dupa ce am iesit de la  Fiul lui Saul (Son of saul), era o fata care vorbea cu prietena ei si care in mod evident se confruntase cu aceeasi problema. As baga mana in foc (nefericita expresie in actualul context) ca nu eram singurele.

Am ajuns acasa si m-am culcat gandindu-ma ca trebuie sa ma potolesc cu tentativele astea ale mele de a ma duce la filme europene/romanesti/independente.

Aseara recenzia filmului Fiul lui Saul arata cam asa in mintea mea. Doua ore. Un om cauta sa ingroape un copil. Doua ore. Nu reuseste. Filmul s-a terminat. Am adormit in timpul lui.

Dupa ce m-am trezit azi, l-am reevaluat.

Saul lucreaza intr-un sonderkommando, o unitate formata din prizonieri in lagarele de concentrare naziste. Practic, oamenii, majoritatea evrei,  continuau sa traiasca in aceste unitati platind un pret: contribuiau la asasinarea semenilor lor. Dupa ce gazarea se termina, ei curatau locul de cadavre pentru urmatoarea transa.

Actiunea se petrece in ultimele zile ale celui de-Al Doilea Razboi Mondial cand infrangerea germanilor era evidenta astfel ca procesul de exterminare a evreilor era la turatie maxima. Saul asta face. Ii baga pe oameni in camerele de gazare iar apoi curata locul de cadavre, freaca sangele de pe jos pentru urmatoarea tura. Una dintre cele mai coplesitoare scene ale filmului este momentul in care se inchid usile iar oamenii incep sa bata in portile de fier. Fier care desparte oameni de oameni din aceeasi tabara. De altfel sunetul joaca un rol foarte important in tot filmul.

Un baiat reuseste sa iasa viu din camera de gazare. Este pus pe o masa. Era a doua oara cand se intampla asta in toata istoria lagarului. Vine un comandant nazist. Il omoara si il trimite la disectie. Saul vede scena si de aici incepe obsesia lui de a-i da acest copil-supravietuitor-omorat pentru supravietuire o inmormantare normala. Nu cred ca este fiul lui sau poate o fi. Nu stiu. Nu cred, dar in mod cert putea fi salvarea lui. Un copil care aproape scapase poate il scapa si pe el de pacate. Aproape. Ar fi putut sa lupte pentru inmormantarea oricui, dar Saul lupta pentru plamanii binecuvantati-blestemati. Poate era mai mare recompensa de sus.

Nu reuseste sa puna in pamant copilul, aproape moare incercand sa traga de cadavru prin padure, prin apa. Este salvat de un grup de oameni care evadasera, iar la final, de nicaieri, dintre copaci apare un copilas, putin blond. Saul zambeste. Un copil totusi se salvase. Copilul pe care el incerca sa-l inmormanteze era brunet. Pustiul din padure era putin blond. Saul zambeste. Copilul fuge. Se aud focuri de arma. Saul cred ca moare de fier. Altii murisera de aer.

Mi s-a parut ciudata lupta lui Saul. El era un om care ducea alti oameni in camerele de gazare, asculta cum bat cu pumnii in usile de fier, iar apoi spala sangele dupa ei ca sa fac loc pentru alt sange. Cauta izbavirea, dar nu-mi dau seama cum mai crezi in astfel de lucruri cand auzi pumnii in usa de fier. Sau poate chiar asta este cheia. Ultima raza.

Camera este aproape tot timpul pe chipul lui Saul sau in spatele lui, poate si de aceea filmul nu a reusit sa ma tina treaza timp de doua ore. Accentul nu este pus pe crime, ci pe Saul, pe dorinta lui la limita nebuniei de a inmormanta un copil. De altfel, imaginile cu cadavre sunt blurate, sunt undeva in spate, singurul lucru perfect vizibil fiind chipul lui Saul. Nu este un film clasic despre Holocaust.

Ma gandeam la Schindler’s List (Lista lui Schindler). Mi-a placut mai mult. L-am vazut cap coada cu pupilele dilatate. L-as revedea oricand, dar este cu totul si cu totul alta poveste. Este despre un om care a reusit sa salveze alti oameni, nu despre un om care asculta cum bat in usi ferecate alti oameni pentru ca apoi sa caute izbavirea in ingroparea unui copil. Un copil ai carui pumni poate i-a auzit in spatele portilor de fier in timp ce gazul ii invelea plamanii.

E mai usor sa-ti placa Schindler’s List. La Fiul lui Saul am adormit cam o ora. M-am trezit azi sa ma gandesc la el.

One thought on “Fiul lui Saul. Dupa…”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *