Georgia intr-o zi

Nu voi avea pretentia unui material complet despre Georgia si nici speranta ca dupa ce veti citi aceste randuri veti da buzna sa va cautati bilete spre Tbilisi sau Batumi. De putine ori ceea ce este mai la est de noi este mai frumos, dar de cele mai multe ori surprizele vin din cele mai neasteptate locuri. Eu in Georgia am stat mai putin de 12 ore si am vazut doua orase, in urma cu mai bine de patru ani. Mai jos aveti cu ce-am ramas mai ramas in minte.

Strazile nu erau bune in Tbilisi iar blocurile erau chiar mai urate decat ceea ce vedem in Bucuresti. Traficul era insa un adevarat infern care facea sa para haosul din Capitala o joaca de copii. Indicatoarele cred ca aveau doar un pur scop decorativ iar claxoanele erau abuzate la maximum. Cred ca si daca strazile erau libere, georgienii ar fi inceput sa claxoneze doar ca sa-si tina de urat.

Pe de alta parte chiar si in putinul timp petrecut acolo am avut sansa sa-mi dau seama ca Georgia isi dorea la acel moment sa devina altceva, se straduia din rasputeri sa se scuture de ponositele haine lasate de vechii ei stapanitori, incerca sa se reinventeze, lucru care privind la socitetea in care traim si noi azi nu este tocmai usor de facut. Aparent insa, georgienii au fost mai aprigi. Tin minte ca in 2009 Georgia reusise sa-si reformeze intregul sector bugetar, lucru care a dus la injumatatirea acestuia. Din ce am aflat, in administratiile publice ramasesera in mare parte oameni tineri, bine platiti, oameni care izbutisera la acel moment sa dilueze destul de mult coruptia atat de des intalnita in fostele state comuniste. Efortul pe care-l faceau georgienii atunci se pare ca dat roade pentru ca ma uit de curizotate acum la un raport al Bancii Mondiale care analizeaa mediul de afaceri din 185 de economii si va vine sa credeti sau nu Georgia ocupa locul 9. Noua. Din 185. 9. Romania este pe locul 72. Daca vrei sa-ti faci o afacere, Georgia ofera al saptelea cel mai prietenos mediu din lume. In doua luni daca vrei poti sa-ti tragi curent electric. In Romania trebuie sa astepti aproape 8 luni de zile. Tot Georgia ocupa a patra pozitie cand vine vorba de usurinta de a-ti lua un credit. Stiu ca economia este plictisitoare, dar ea vorbeste despre eforturile pe care le face o tara pentru a inlocui gropile din strazi si blocurile urate cu lucruri noi.

Mai mult, aceasta tara mica, dependenta de vecini puternici, a inteles ca in lipsa unor resurse naturale suficiente, omul devine cea mai de pret comoara. In momentul in care am fost eu acolo, am aflat ca statul georgian se angajase sa le plateasca studentilor sai de top, care aleg sa mearga la Harvard sau mai stiu eu la ce alta institutie de prestigiu, taxele de scolarizare fara sa le ceara nimic in schimb. Nu era niciun document de semnat care sa te oblige sa te intorci si sa dai banii inapoi. Care era supriza? Multi se intorceau acasa pentru ca puteau avansa repede, pentru ca imediat aveau acces la salarii bune, pentru ca ardeau trepte ierarhice intr-un ritm mai alert decat ar fi facut-o in Londra, de exemplu.

Din ce am mai cautat eu am vazut ca nici mare criza economica nu au avut georgienii, cel putin nu ca la noi unde ne tot ridicam fruntile obosite spre cer sperand intr-o binecuvantata stagnare economica. Si pentru ca tot este la moda acum povestea cu spitalele, in 2009, cand am fost eu acolo am aflat ca georgienii isi privatizasera tot sistemul medical asa ca mai toate unitatile erau pe picioarele lor iar sistemul se intretinea singur. In Romania am constatat la finalul saptamanii trecute ca de fapt sistemul de stat nu mergea bine pentru ca ducea in spate sistemul privat. Privatii furau statul, nu statul fura statul. Concluzia? Habar nu am.

V-am spus toate aceste lucruri pentru ca in 2009 cand le-a aflat pentru prima data m-au uimit tare mult, m-au uimit mai mult decat ceea ce am vazut. Nu stiu cum s-au finalizat eforturile georgienilor dar cred ca daca va decideti sa mergeti ar trebui sa va pregatiti pentru o tara in schimbare, pentru orase care nu au nimic din stralucirea vestului, dar in care oamenii incearca asa cum stiu ei mai bine sa transforme acest lucru.

Batumi este insa mult mai frumos. Orasul este in buza marii iar faleza era proaspat amenajata. In ziua in care am ajuns eu la Batumi, marea era atat de neagra si de furioasa incat parea ca vrea sa inghita toata faleza. In Batumi valurile nu se odihnesc pe nisip, ca in Mamaia, ci se zdrobesc de niste pietre gri. Poate de asta era si marea atat de suparata.

Mai tin minte un lucru. Dupa ce am vazut marea aia care-si iesise din fire, ne-am refugiat intr-o crasma. Ce a urmat dupa a fost una dintre cele mai bune mese din cate mi-a fost dat sa mananc in viata asta. Peste prajit fara sosuri sau mai stiu eu ce mirodenii. Prajit pane, simplu, fierbinte si proaspat de ti se topea in gura. Placinte aurii (khachapuri), infoiate rau de tot ca marea aia, ce adaposteau branza rumenita, fel si fel de salate de rosii, cu oua si georgienii stiu ce ingrediente, niste amestecuri de fasole verde cu usturoi. Fiind atat de multe feluri de mancare, cum puneai ceva pe farfurie si stergeai bine de tot cu o lipie, cum venea un chelner sa-ti aduca o farfurie alba si curata ca sa-ti pui un alt fel de mancare si sa simti bine de tot aromele, nu amestecate asa fara niciun rost. Nu mai tin minte cate farfurii am schimbat in seara aceea pe malul marii din Batumi, dar tot ospatul ala mi-a ramas intiparit in suflet ca fiind una dintre cele mai savuroase amintiri dintr-un loc pe care mi-a fost dat sa-l vizitez pana acum. Nu stiu daca sa va recomand sa mergeti sau nu acolo, n-ar fi drept numai dupa cateva ore petrecute, dar daca aveti ocazia sa treceti Marea Neagra pana in Batumi sa nu care cumva sa spuneti nu.

3 thoughts on “Georgia intr-o zi”

  1. desi sint din aia care apreciaza ca tot ce-i mai la est de vama Sculeni (jud Iasi) nu merita nici macar pomenit, la fel ca Ogigaul sau Bau-fucking-bau,aproape m-ai convins. nu festinul m-a convins, ci nevoia si dorinta georgienilor de-a se dezvolta si de-a prospera. as vrea sa vad asta.

  2. Articolul nu te prea imbie la turism dar trezeste in tine toate motivele de suparare adunate de-a lungul timpului si uitate, partial: 1. – bursa guvernamentala acordata de Guvernul Nastase ( nu cred ca un tanar scolit in strainatate, beneficar al acestei burse, a fost angajat in structurile centrale ale administratiei de stat ); 2. – reformarea institutiilor statului altfel decat “pleaca ai vostri si vin ai nostri”; 3. – sistemul de credite pentru companii si persoane fizice ( recunosc, au luat-o si bancile in era creditului comercial pe baza de buletin), etc.
    Stii ca inainte de 1989 romanii calatoreau foarte mult in fosta URSS? Am avut ocazia sa ascult povestile lor si-mi doresc sa pot povesti si eu altora despre viitoarele mele calatorii in fostele republici ale…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *