Red Hot Chili Peppers la Bucuresti – Un concert fara condimente

Red Hot Chili Peppers nu mi-a placut

Nici nu am stiut cum sa-i pun titlul, dar cred ca ceea ce urmeaza sa va spun este dezgustator. M-am gandit bine, am mai vorbit cu oameni care au fost la concert, am mai citit niste review-uri si pana la urma mi-am facut curaj si m-am decis sa scriu sincer si direct: mie RHCP nu mi-a placut. Luati o piatra si aruncati in mine. Nu mi-a placut. Uitasem deja concertul pana sa ies de pe stadion. Sunt mai multe motive.

Unu la mana.  Concertul a avut loc pe 31 august, la sfarsitul verii, si a fost o vara al naibii de frumoasa asa ca visam la  acest concert ca la o cireasa imensa pe un tort mare si frumos. Asteptarile erau poate prea mari iar vara nu se termina decat o data intr-un an asa ca s-a terminat cam prost.

Doi la mana. Biletele se pusesera in vanzare cu aproape un an inainte asa ca am avut timp berechet si destule concerte aiurea la care sa merg astfel incat sa-mi concentrez toate sperantele pe un ultim show, pus culmea chiar in ultima zi a verii. Din nou asteptarile erau prea mari.

Trei  la mana. Am stat la B, dar am stat la gazon B la mai toate concertele la care am fost pana acum si nu am avut nicio problema. Acum am stat la B si nu am auzit mai nimic. Adica se auzea ceva, dar cu ecou, ceva neclar, fara sens, un haos. Nu stiu daca stadionul a fost de vina, daca aparatele lor au fost de vina. Nu-mi pasa sincera sa fiu. Nu am auzit nimic si cu asta am ramas.

Patru la mana. In fata mea statea o tinerica ultra agitata. Dupa ce m-a calcat de 15.000 de ori pe picioare, mi-am luat inima in dinti si am rugat-o sa se dea jos de pe degetele mele. Replica a venit pe loc: Dar ce? Aici suntem la teatru? Nu sunt un om posac la concerte si nici tare batran, dar ma enerveaza de mor cand niste tampiti de 12 ani care stiu 2 versuri au impresia ca sunt fani de fani si ultracool. Am trecut si eu prin asta.

Cinci la mana. In jurul meu, pentru ca nu se auzea nimic, lumea incepuse sa se plictiseasca. Mai vorbeau una alta, mai cantau. Un tip din spatele meu chiar a inceput sa strige: Hai frate! Canta si tu ceva!

Sase la a doua mana. Din cauza acestei mari nebuloase acustice, putini erau cei care dansau sau dadeau din cap. Cu exceptia idi…pardon. Tinerei din fata mea, normal.

Sapte la a doua mana. Am inceput sa ne plimbam. Am ajuns la final in spatele unei boxe de unde am putut sa ascultam si sa intelegem bisul. Doar asa am avut si eu o bucurie ascultand in sfarsit Give it away, melodie pe care deja ma saturasem sa o astept.

Opt la a doua mana. RHCP a facut un show corect. Scena arata senzational. Stadionul a fost de zile mari.  Dar a fost un show corect si atat. Baietii au venit, au cantat, si-au vazut de ale lor, au facut un bis si au plecat. Nu au avut prea mare treaba cu publicul, nu mi s-a parut ca s-au bucurat ca au venit aici, nu mi se pare ca au intors aceeasi iubire catre oamenii care-i asteptau din 1983, care venisera cu fel  si fel de pancarte,  care au ajuns cu trenul sau care au trecut o granita pentru a-i asculta.  Concluzia dupa RHCP este ca de fapt publicul mi s-a parut in multe momente mai tare decat ceea ce s-a intamplat pe scena.

Noua la a doua mana. Cu sinceritate si cu un oarcare fior de ridicol va jur ca m-am simtit mai bine la concertul Shakirei. Adica am ce povesti de acolo. Am ramas cu ceva. A fost mult peste asteptari, am stat in ploaie, am dansat ca nebuna, m-am urcat pe scaune. La RHCP ma straduiam atat de tare sa aud ceva incat uitam sa ma mai misc. Este un concert pe care l-am uitat inainte de a se fi terminat.

Zece la a doua mana si termin. Nu stiu cum naiba se face, dar atunci cand te astepti mai putin, atunci esti surprins.  Cu cat iti cladesti asteptari mai mari, cu atat pui caramizi la zidul de pe care vei cadea. Ma asteptam la mult mai mult de la RHCP, la infinit mai mult decat la balmajeala aia de sunete. Pacat! A fost o vara prea frumoasa ca sa se termine cu jumatati de masura.

4 thoughts on “Red Hot Chili Peppers la Bucuresti – Un concert fara condimente”

  1. Inteleg dezamagirea… Au venit, au cantat, si-au atins scopul financiar (stadionul a fost plin, nu?).. De sus, de pe scena, cred ca imaginea era OK. Nu au fost afectati nici intr-un fel de starea publicului: dezamagire, bucurie, multumire, plictiseala, etc. Oricum nu trebuie sa renunti a mai merge la spectacole, chiar si pe stadioane. Continua sa tragi concluzii si maine poate ca spectatorul va fi mai important decat castigul.. Si sa-ti mai spun ceva, conform stirilor TV, concertul a fost un succes!

  2. io cind merg la cite-un concert nu ma omor imaginindu-mi cum va fi. nu ma astept la prea multe. treaba e ca la ultimele la care-am fost a fost bestial. si am fost la genul de trupe care nu-s titrate si linse-n cur de toata lumea. dar alea mai mici fac treaba mai buna. ma felicit ca n-am fost la ardeii astia iuti. oricum au devenit plicticosi.

  3. Sunt flamanda dupa articolele tale. Nu vrei sa scri o carte? Ceva legat de viata noastra,a celor care neavand unde muncii, desi stim,putem si vrem , pierdem deseori vremea la cate un banal concert unde oracaelile spectatorilor dezechilibrati moral ne afunda mai tare in groapa necazurilor cotidiene. Iti asteptam articolele pentru ca ai darul de a scrie!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *