Traseu de weekend: Busteni – Babele – Vf.Omu – Valea Cerbului – Busteni

Busteni – Babele – Vf.Omu – Valea Cerbului – Busteni sau doar o mica plimbare de weekend

Lunea trecuta l-am intrebat pe un coleg prieten cu muntele unde sa mergem si noi doua zile, noi oamenii care cu muntele ne vedem din cand in cand si ne promitem sa ne intalnim mai des, promisiuni incalcate mai mereu. De noi, normal. Colegul mi-a spus sa facem o plimbare usoara, sa mergem in Busteni, sa luam telecabina pana la Babele, sa trecem pe la Varful Omu si apoi sa coboram muntele pana aproape de Gura Diham. Zis si facut, numai ca plimbarea nu a fost usoara, dar a fost tare frumoasa. Sa incepem cu inceputul.

Am plecat din Bucuresti vineri pe la 9 seara cand fiecare a scapat de jugul corporatist sau antreprenorial la care trage. Cred ca am facut in jur de 3 ore pana in Poiana Tapului, unde ne-am si cazat la o pensiune. A fost o pensiune oarecare asa ca nu merita mentionata. Sunt sigura ca puteti gasi ceva mai bun.

Daca vreti sa faceti traseul descris mai sus nu aveti nicio sansa daca nu prindeti prima telecabina din Busteni. Sambata primul drum a fost la ora 8.30 dimineata, dar noi am ajuns pe la 7.30 si deja erau vreo cinci oameni acolo. Pana la 8 se facuse o coada frumusica si nu toti cei adunati au intrat in prima tura. Biletul a costat 32 de lei, dar asta este in extrasezon. Oricum, faceti bine si dati un telefon cu o seara inainte (0244 310 240) sa vedeti care este programul exact si luati in calcul faptul ca daca bate vantul tare, telecabina nu pleaca la drum.

La noi vantul a stat potolit asa ca am plecat cu prima cursa spre Babele. Aveam bocanci in picioare, dar eu personal recomand si o pereche de adidasi lejeri. De dimineata este destul de frig asa ca luati pe voi un pantalon lung, un polar calduros, un fes nu strica si nici o geaca lejera. De la Babele pana la Varful Omu faceti cam 2 ore pe un drum bine marcat cu o dunga galbena. Sunt cateva portiuni de urcus, dar in rest drumul este destul de lejer. O sa treceti pe langa o cabana de salvamont. Daca aveti intrebari, nu ezitati. Foarte important: Sa aveti apa cu voi si ceva mancare. Nu multa insa. Alune, ciocolata, poate un sendvis-doua. Nu va incarcati prea mult, dar apa luati.

Va spun asta pentru ca dupa doua ore de mers pe drumul cu marcaj galben ajungeti la cabana Varful Omu, cabana prietenoasa cu drumetul, de o stea numai, dar acolo in varf de munte nici nu i-ar sta bine unui hotel pretentios. In cabana este un meniu fix. Noi cand am ajuns era ciorba de legume cu ardei iute si patrunjel mult, piure de fulgi cu cabanos sau iahnie cu cabanos. Nu e mancare de stele Michelin, dar este buna si calda. In plus, acolo vin tot felul de drumeti asa ca atmosfera este foarte frumoasa. Daca nu vrei sa gusti d-ale casei, poti oricand sa-ti scoti tu pachetul si sa stai la masa, dar dupa tine sa strangi ca va veni altcineva sa se odihneasca. Ciorba era 10 lei iar piureul cu cabanos costa 14 lei. Am mai stat putin acolo pentru ca batea un soare frumos iar in jurul nostru sa stransesera niste caini prietenosi si niste oameni de munte vorbareti de-ti era mai mare dragul sa stai acolo.

Pe la 12 cam asa am pornit spre Valea Cerbului, tot pe drum marcat cu galben. Asa cum este Transfagarasanul pentru masini, asa este Valea Cerbului pentru oameni. Vezi de sus tot sarpele ala de drum bolovanos, care intra in padurea de brazi, presarata acum si cu ceva auriu de la foioasele aprinse de toamna. Sunt destul de multi oameni care coboara pe acest drum asa ca mai niciodata nu sunteti singuri. Fiti cu ochii la picioare, dar aruncati o privire si catre munti pentru ca poti vedea capre negre alergand dintr-o parte in alta. Este o coborare lunga, cu unele portiuni mai grele, dar nimic de speriat, nici pentru noi orasenii tembelizati de ciment, otel si sticla. Cam dupa vreo 2 ore jumate de coborat pe munte, faci primii pasi in padure.  De aici mai ai cam doua ore de mers sustinut si ajungi aproape de cabana Gura Diham, daca tii tot pe marcajul cu o dunga galbena. Daca te mai tin picioarele, poti sa ajungi pe jos pana in Busteni. Noi nu am mai putut si am chemat doua taxiuri sa ne duca inapoi la pensiunea noastra unde am tras cel mai strasnic somn din ultima vreme. O doua zi nu am mai fost buni de nimic, doar de vaicareli pe seama febrei musculare facute. Dar macar erau vaicareli fara regrete, chiar si pentru cei mai avariati dintre noi.

De retinut!

[ordered_list style=”decimal”]

  1. Daca ratati plecarea cu prima telecabina din Busteni, abandonati traseul. Nu aveti timp si nu este chiar placut sa va prinda intunericul prin padure.
  2. Nu plecati fara apa. Nu va incarcati cu prea multa mancare pentru ca la cabana Varful Omu sunt bucate destul de bune. O ciorba este 10 lei.
  3. Imbracati-va bine. Vremea se poate schimba fara prea multe avertizari.
  4. Este un traseu care implica foarte putina urcare. Pregatiti-va pentru 5 ore de coborare si pentru o febra musculara serioasa.
  5. Odata ajunsi in padure, trebuie sa fiti constienti ca sunt ursi. Daca sunteti multi, faceti-va simtita prezenta, dar nu urlati ca tembelii astfel incat ursul sa se simta amenintat. Daca dati de el, nu fugiti pentru ca va va considera prada. Stiu ca orice sfat este o tampenie in acest caz, asa ca nu pot sa va doresc decat sa nu va intalniti cu vreun urs.
  6. O pereche de bete va sunt de ajutor la coborare, dar nu sunt obligatorii.
  7. Fiti cu ochii pe munte si veti avea ocazia sa vedeti capre negre sau alte animalute.
  8. Faceti pauze! Este pacat sa nu va tolaniti pe iarba grasa si sa va uitati in jos la aproape 2.000 de metri de munte zdravan.
  9. Sunati cu o seara inainte la telecabina sa va interesati de program. Telefonul este 0244 310 240.
  10. Nu mai stiu ce sa va spun dar mi se parea aiurea sa ma opresc la 9. Drum bun!

[/ordered_list]

2 thoughts on “Traseu de weekend: Busteni – Babele – Vf.Omu – Valea Cerbului – Busteni”

  1. Buna. Saptamana trecuta am petrecut-o pe valea Prahovei. Adevarat, fara drumetii dar cu posibilitatea de a vedea sau revedea frumusetile muntelui si bineinteles de a constata “contributia inestimabila a oamenilor la conservarea ei”, mai ales pe drumul spre Cabana Trei Brazi. Multi s-au dovedit frati cu lemnul din codru… constructiii si iar constructii..
    Apoi am mers la Curtea de Arges sa vedem 1/2 din Transfagarasan. La baraj, mai bine zis sus la statuie, ne-am intalnit cu o alta familie din Constanta. Nu voi uita vorbele d-nei:” Pacat ca din ce in ce mai multi romani sunt atrasi de alte zari si nu apreciaza frumusetea muntilor Carpati. Ei pierd.” Sper ca articolul tau sa fie citit de cat mai multe persoane si sa fie imboldul de a pleca la drum. Multumesc pentru frumoasa lectura. Privesc pozele si visez.

  2. Stii ce puteai pune la 10? Varianta traseului in 2 zile: ascensiunea spre Babele si apoi coborarea. Eu am facut prima parte a traseului iarna pe cand eram studenta. Noroc de ciaiul fierbinte oferit de cabanier la sosire ca altfel ramaneam muti (era in 1976)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *