Dupa experienta Porto Cervo am plecat spre o destinatie mai normala, credeam noi, spre Stintino si celebra plaja La Pelosa. Nu este nimic normal insa la plaja asta. Ni s-a aratat deodata, absolut indecenta in fata ochilor, lovindu-ne in moalele capului, si asa grav afectat de bogatia intangibila din Porto Cervo, cu un albastru ireal, ca sa nu zic infinit. In buza plajei am gasit o terasa umbrita de pini unde am luat 5 sezlonguri. Acolo am zacut toata ziua, ca niste soldati cazuti la datorie, frecandu-ne din cand in cand la ochi ca sa ne dam seama ca totusi nu visam. Plaja este strajuita de un turn la care se poate ajunge inotand. Pe limba de pamant pe care sta turnul este o plantatie naturala de usturoi salbatic, cred, si o populatie numeroasa de pescarusi galaciosi. Tarmurile acestei limbi de pamant sunt garnisite cu stanci ascutite de miliardelede valuri care vin si pleaca. Este un loc incredibil de frumos, care te rupe deodata de toata lumea, desi distanta fata de ea este neglijabila.

Pe seara am fost in Stintino, un oras pescaresc mic unde pe zidurile cladirilor erau afisate chipuri cu oameni de-ai locului. Am mancat dorada si scoici bune si apoi am coborat din nou la mare sa aruncam pietre plate pe luciul apei. Am reusit sa fac piatra sa sara de 5 ori. Un apus rosiatic daduse foc vazduhului in timp ce noi tulburam apa cu pietrele noastre.

Citește și:  Despre Sevilia V - Alhambra

In ce ne-a mai ramas din vacanta am umblat prin Alghero, pe strazile-i mici si intortocheate si am ajuns din nou la marea din oras, iar in ultima zi am dat o fuga pana in Bosa, loc care are o marina urata si mica, dar care este plin de case viu colorate si amestecate de ai impresia ca esti intr-un labirint imens.

Dupa o saptamana de Sardinia, la ora 5 dimineata plecam din Alghero spre Bucuresti.

Acasa. Birou. Multe mese, scaune, monitoare, pacanit de taste. Munca. Recuperarea dupa Sardinia nu se dovedeste  a fi o misiune usoara, ci aproape imposibila. Parca apele de acolo mi-au spalat mintile…

Pentru experienta Sardinia completa, cititi si:

Vacanta in Sardinia. Episodul 1 – Alghero

Vacanta in Sardinia. Episodul 2 – Capo Caccia si scoicile fermecate

Vacanta in Sardinia. Episodul 3 – Maddalena si Porto Cervo

7 comentarii

Reply

This is beyond the grace of god…

Reply

De ce asa putin? Mi-ar fi placut sa termini relatarea in forta, asa cum ai inceput. De fapt in ultimul episod ne lasi sa vedem ce greu este sa te desparti de-o vacanta reusita si sa te intorci la munca. Te rog sa nu uiti ca sfarsitul unei vacante inseamna lansarea pregatirii pentru urmatoarea .. VACANTA! Munca „umple” golurile dintre vacante si asigura suportul material…

Reply

Mi-a placut mult cum ai inceput si incheiat povestea! La inceput am ras, stiind ca urmeaza sa „plec in concediu” pe aripile vorbelor tale… la sfarsit am citit de doua ori sa ma trezesc..

Reply

Rox, tu realizezi ce mult ai scris despre Italia? Voi face o selectie si-ti voi spune eu.

Reply

Sardinia este minunata,eu merg vara de vara de cativa ani buni si inca nu m-am plictisit.Cine nu a fost inca trebuie neaparat sa mearga,nu o sa va para rau,este foarte foarte frumos.Eu intr-o vara am traversat cu vaporul de la Livorno la Olbia pe mare o zi intrega,este o frumusete.Ciao!!!

Lasa un raspuns

Emailul tau nu va fi facut public. Campurile marcate sunt obligatorii *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.