Am invatat ca atunci cand nu ai nicio asteptare, vei fi uimit de absolut totul. Si fara nicio legatura, imi plac calatoriile fara muzee.

In mai toate orasele in care am fost, pe ziduri erau scrijelite injuraturi sa vada lumea ura pe care nu poti s-o mai tii in tine. As umple si eu kilometri de ziduri. In necunoscutul Bari insa, din sudul Italiei, pe toate zidurile sunt scrise declaratii de dragoste pentru sotii, pentru prieteni, pentru Luigi, pentru Ana. Nimic complicat, doar un Ti Amo pe toate zidurile.  Cele mai fierbinti ziduri reci pe care le-am vazut in viata mea. Chiar daca esti singur, caramida aia iti tine de cald. Si nu este acelasi gen de iubire ca in Napoli unde totul este atat de agitat si de violent incat iti simti inima in gat mereu. In Bari nu ti-e frica de nimic. In Napoli nu stii de ce sa te temi mai intai. Le iubesti pe amandoua oricum. Iubiri diferite, necesare ambele.

Si in afara de ziduri, iti mai tine de urat cea mai buna mancare din lume. In focacceria Violante am ajuns la ora inchiderii. Mai aveau doar focaccia cu rosii si niste scovergute cu ceapa si ciuperci si unele cu ton si capere. Brutarul de la Violante avea mainile albe de faina. Si cu mainile alea iti invelea focaccia in hartie bej si cu mainile alea iti mai punea o felie din partea casei. Pentru ca e din Bari si pentru ca iubirea de pe ziduri sa transformase in praf de copt.

Seara, daca iesi in oras, o sa vezi cei mai frumosi batrani, in cele mai frumoase haine. Si mai vezi o lume atat de parfumata si de aranjata ca poate sa rivalizeze fara probleme cu pacatosul Milano sau cu rasfatatul Paris. Strazile se umplu de tineri galagiosi. Nu ai loc de ei. Centrul este plin de magazine. Cele mai frumoase haine, cei mai frumosi adidasi, cel mai gol portofel.

Daca mergi in centrul vechi, o sa-ti vina sa te descalti. Strazile din Bari sunt invelite intr-o piatra alba, ca o marmura, pe care oamenii o spala mereu. Aluneca sub talpi iar de casele albe stau atarnate rufe puse la uscat, rufe care miros a balsam. Parfum si balsam.

Intr-un gang, multe gospodine fac paste. Stau la poze. Le place. Rad cu tine. Te roaga sa faci fotografii intregii familii. Poti sa intri la ele in casa, sa mananci orecchiette proaspete, sa bei vin rosu cat doresti.

Si mai poti in Bari sa mergi la Panificio Santa Rita sa-ti iei de mancare sau doar sa te uiti la lume, la cum vorbesc toti deodata si la cum se inteleg cumva. Inevitabil primesti ceva in plus si poate si sucul este din partea casei. Iar mancarea este atat de buna incat iti vine sa-i scrii numele pe toate zidurile.

In Bari, in biserici se asculta opera, asta daca nu cumva este o intreaga orchestra care cante muzica clasica. Fara bilet. Deschis pentru toata lumea.

Si daca nu mai vrei sa mai stai in Bari, poti sa iei trenul si sa fugi in Alberobello, sa vezi casele motate cu fel si fel de simboluri pe ele sau mai poti sa te duci in Martina Franca unde poti sa vezi o biserica din dantela de piatra.

Citește și:  Milano, sin city

Neaparat sa mergi in Polignano a Mare pentru una dintre cele mai grozave bai din viata ta. Nu stiam ca tonul crud este atat de bun. Daca nu umbli, nu stii. Si din Polignano ajungi in cinci minute cu trenul in Monopoli, unde din nou poti sa faci baie intr-o apa ca un cer lichid.

Era duminica. Nu era niciun magazin deschis si as fi dat orice pentru niste fructe. La un geam din Monopoli era o batrana cu un par ca faina de pe mainile brutarului din Bari.

„Nu este nimic deschis”, ne spune de la balconul sau.

„Dar niste fructe de unde putem lua?”

„Stati putin.”

S-a intors in doua minute. A atarnat o plasa alba ca parul ei si ca mainile brutarului de un carlig si i-a dat drumul cu o sfoara sa ajunga la noi. In plasa erau patru nectarine si niste prune aurii.

„Sunt prea multe”, i-am zis noi.

Nici nu a vrut sa auda. Erau toate ale noastre, iar fructele din sudul Italiei sunt ca niste explozii de arome. Este o fertilitate in acel pamant de parca zeii ar face dragoste acolo. Arde.

Umblasem numai seara prin Bari, dar in ultima zi, dupa ce ne-am plimbat peste tot, l-am prins si pe lumina. Tot asa sclipea. Cate o Vespa la fiecare usa. Ca niste mici gondole pe strazile de lapte.

Un batran ne spune ca am trecut pe sub o bolta care ar fi fost a dragostei. De parca era ceva in orasul ala care sa nu fie imbibat de sentimentul asta. Si apoi ne mai spune conspirativ sa avem grija de aparatele de fotografiat pentru ca la final sa glazureze totul cu cea mai frumoasa urare pe care am primit-o in viata mea: Vai contenta! (Mergi voioasa!) A sunat mai bine decat orice. A fost ca o focaccia simpla, dar care este mai savuroasa decat o mancare fandosita. Vai contenta!

In Bari cam asa este. Totul se traieste in strada. Dragostea se scrie pe ziduri, mancarea buna se vinde in locuri care pulseaza de oameni, legumele sunt la vedere, certurile si sarutarile sunt pe drumurile albe. Pastele se fac tot in strada iar seara oamenii din cartiere stau pe scaune si vorbesc incontinuu despre te miri ce. Vorbesc si cu tine. Nu esti un strain. Tinerii sunt si ei in strada. Rufele se intind in vazul lumii. Balsam. Nimic nu este tinut sub cheie. Nu se plateste bilet la opera din biserici.

Bari nu este un muzeu, oricum nu ma dau in vant dupa muzee, dar are una dintre cele mai impresionante colectii din tot ce este omenesc mai bun. Iar intrarea este libera.


Las mai jos cateva recomandari de mancare. Pofta mare!

Bari

Panificio Violante pentru foccacia

Antica Gelateria Gentile pentru cassata

Panificio Santa Rita pentru cea mai buna foccacia. Cea mai buna.

Alberobello

Antica Salumeria del Corso pentru tot ce este mai bun in lume

Polignano al Mare

Gelateria Caruso pentru inghetata

MINT Cucina Fresca pentru pranz

 

5 comentarii

Reply

Doamne, ce dor mi-a fost de un astfel de articol! Saru-mana.
M-ai cam atacat cu 10 lucruri si alte 10.. de vazut.. , etc.
De data aceasta exprimi bucurie .. ce mi-a placuuut!

Reply

Imi pare bine ca nu am pierdut timpul sa scriu pe bloguri lipsite de substanta. Multumesc, articolul este vibrant si plin de informatii clare. Am citesc si alte articole precis la fel de bune. Felicitari

Reply

Am citit despre Petra -Iordania, unde te afli acum. Vroiam sa vad , in avans, ce vei vedea tu direct azi. Sper sa fie frumos, sa ai toate ingredientele la tine si sa transpui totul intrun repotaj.. Nu mi-a fost de ajuns si am deschis la intamplare un articol anerior. A fost sa fie Bari… la final mi s-au umezit ochii.. Stii de ce? Nu au incaput in mine sentimentele trezite

Lasa un raspuns

Emailul tau nu va fi facut public. Campurile marcate sunt obligatorii *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.