Da, stiu, numele este ingrozitor. Chiar si cand eram la fata locului, daca ma intreba cineva unde sunt, habar nu aveam sa-i zic.

Imi aminteste de incercarile mele esuate de a invata germana, de clipa in care mi-am dat seama ca exista cuvinte mai lungi decat peticele de autostrada care se fac in Romania. Ceea ce este totusi de retinut este ca Rothenburg ob der Tauber este cel mai bine conservat oras medieval din Germania. Parca lucrurile incep sa sune mai bine.

In Rothenburg ob der Tauber se ajunge usor cu trenul din Nuremberg. Un bilet costa aproape 11 euro si trebuie sa schimbati de doua ori trenul. Noi cum ne-am tot plimbat prin Nuremberg am ajuns sa luam ultimul tren spre Rothenburg ob der Tauber.

Desigur, fiind in Germania nici prin gand nu ne trecea ca s-ar putea sa fie probleme. Ei bine, iata ca nici Germania nu mai e ce-a fost. Am ajuns pe peron si trenul nu mai venea. In jurul nostru era ceva agitatie, dar nu pricepeam o iota. Pana la urma, una dintre noi s-a prins ca ar putea fi vorba de o intarziere, oricat de socant ar suna acest lucru. Intr-adevar, trenul avea o intarziere de jumatate de ora pentru ca pe linii erau niste oameni, cel mai propabil suporteri ai unei echipe de fotbal care jucase in seara aceea. Dublu soc. Ne-am panicat un pic pentru ca pierdeam toate legaturile, cazarea si asa mai departe. Oprim doi oameni sa cerem niste informatii in engleza. Ne asculta, dau din cap si incep sa vorbeasca in germana. „Aaaa, nu va suparati. Noi nu vorbim germana. Dumneavoastra vorbiti engleza?”, intrebam noi nevinovate ca niste caprioare in lumina reflectoarelor. „Nein.” „Pai, si atunci?” N-am mai insistat. Triplu soc.

Deja situatia devenea mai absurda decat un snitel fara cartofi. Mergem la informatii. Reluam povestea. Omul de la informatii tot ii dadea in germana, noi tot in engleza, nu ne intelegeam de nicio culoare. Pana la urma, gasim pe cineva de la informatii care vorbea engleza, ne expunem drama si ce sa vezi? Ni se da un voucher pentru un taxi pe care urma sa-l luam de la prima gara unde trebuia sa schimbam trenul. Scurt, fara scandal, fara cheltuieli suplimentare, explicatii si alte prostii. Or intarzia trenurile, dar macar nu te lasa nimeni in drum.

Fiind rezolvata aceasta problema, ne-am vazut linistite de treaba (a se intelege flecareala fara limite) pana am ajuns in orasul cu nume de nepronuntat, Rothenburg ob der Tauber. Era 12 noaptea, asa ca nu am mai facut nimic. Am inchis ochii si a doua zi ne-am trezit ca prin magie intr-o poveste. La sentimentul de basm a contribuit si cazarea, pe care o gasiti aici, dar mai ales micul dejun compus dintr-un lighean de capsune (si as vrea sa accentuez cuvantul lighean), untura cu verdeturi de pus pe paine de casa, fel si fel de carnite, fel si fel de branzici, fel si fel de minuni. As fi putut sta lejer doar in casa dupa acel mic dejun, dar totusi m-am rostogolit in oras.

Rothenburg ob der Tauber este cu adevarat frumos, cu case colorate, magazine cu fel si fel de decoratiuni si turnuri tuguiate. Se mai chinuie ei si cu niste magazine de moda, dar acum sincer ar cam trebui sa se lase de meserie. Lasati-i pe italieni cu moda, iar voi ocupati-va de masini, snitel si bere. Este suficient.

Citește și:  La pas prin Bruxelles

Nu cred ca ai ce sa faci mai mult de o zi, dar este pacat sa ai o zi si sa nu te „complici” un pic in Rothenburg ob der Tauber, oricat de imposibil de pronuntat ii este numele.

Fascinatia pentru orase mici a inceput sa prinda la mine din mai multe motive. In primul rand nu ai nevoie de harta. Pentru un om care stie sa tina o harta in mana, acesta nu este neaparat un lucru important, dar pentru mine este nemaipomenit. Nu sunt complet neajutorata, dar sa spunem ca nici Magelan nu sunt. Adesea tin mortis sa merg in vacante cu lume organizata pentru ca asa sunt scutita eu de un efort.

In al doilea rand, este imposibil sa nu ajungi in cele mai frumoase locuri din pura intamplare. Este o logica a oraselor mici care nu te lasa sa pierzi lucrurile importante. Mergi cum te taie capul, dar cumva drumul este bun cu tine si te duce unde trebuie. In plus, orasele mici nu te alearga, nu-ti spun hai si acolo, si acolo, te lasa in pace. Se dezbraca de toate secretele deodata, ceea ce uneori este tare bine.

Daca ar face ceva cu numele asta blestemat. Rothenburg ob der Tauber, Rothenburg ob der Tauber … Desi, daca stai totusi sa te gandesti, trebuia sa fie un lucru complicat si intr-un oras atat de simplu, altfel ce farmec ar mai fi avut?

4 comentarii

Reply

Numai atat? Te rog, astept continuarea.. despre oameni, despre lucruri, despre intampari , despre.. , despre..

Reply

Revin. Am furat o poza..!

Reply

Harnicuto eu astept in continuare

Lasa un raspuns

Emailul tau nu va fi facut public. Campurile marcate sunt obligatorii *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.