“Domne, Vama nu mai este ce a fost! Da, toate s-au scumpit, au venit aia cu jeep-urile lor si fetitele cu tocuri. Da, domne, si este si scumpa. Au pus si asfalt. Vama Veche nu mai este ce a fost!” Chiar asa sa fie?

Eu sunt din Constanta si prima data am fost in Vama Veche in liceu, cu cortul. Erau mai putine magazine, mai putina lume, nu neaparat mai buna. Mai multe corturi, mai putine vile, mai mult nisip, mai putin asfalt. Chelnerii dadeau bautura gratis mai multa sau poate aveam eu mai mult tupeu. Sau poate eram mai frumoasa. Erau si mai multi nudisti si, da, poate era si mai ieftin, dar pe atunci oricum nu aveam niciun ban asa ca tot scumpa mi se parea.

Mi-a placut la acel moment Vama dintr-un singur motiv. Orice-mi trecea prin cap, puteam sa fac. Nu ma refer aici la nu stiu ce nazdravanii, dar lipsa de prejudecati care plutea in aerul din Vama ma descotorosea si pe mine de o gramada de lanturi sociale. Nu stiu de ce era asa acolo. Habar nu am, dar cert este ca puteam sa intru in vorba cu oricine, sa dansez oricum, sa cant tare si prost, sa ma imbrac penibil , sa ma murdaresc si sa nu-mi pese, sa fac baie a doua zi in mare, sa umblu cu parul sarat si ciufulit. Vama imi parea un fel de societate deschisa.  Niciodata nu am folosit libertatea oferita de Vama pentru a face chestii reprobabile si vreau sa spun treaba asta pentru ca multi confunda lipsa de prejudecati cu comportamentul imbecil.

Stiu ca era La Bibi, care mai este si acum, dar in rest de La Bibi nu prea mai stiu ce era. Sigur, sigur era si barul ala de motociclisti zgomotosi in care mereu am vrut sa merg, dar in care niciodata nu am ajuns pentru ca-mi pareau atat de seriosi, incat ma bufnea rasul si ma temeam sa nu ma ciufuleasca cineva si mai tare. Mai tin minte ca erau acei copii eterni care faceau chestii scarboase pe un leu, gen scos puncte negre sau mai stiu eu ce mitocanii. Nu-mi placeau atunci. Mai erau si vanzatorii de nimicuri, bratari de piele, pandative, prostii de Vama. Si era si toaleta aia mare si rotunda din centru unde mergeam fara bani dupa ce reusisem sa ma imprietenesc cu omul de la intrare.

Anii au trecut, nu mi-am luat nevasta, nici urata, nici proasta, din simplul motiv ca-mi plac barbatii, nu am copii, si la fel cum eu am crescut, nici Vama nu a stat pe loc. In esenta insa, nici eu si nici ea nu prea ne-am schimbat.

Pe langa Bibi au mai aparut fel si fel de chestii. Ultima care mi-a placut a fost Papa la Soni. Am fost anul acesta prin Vama si am observat ca Papa la Soni s-a transformat intr-o prostie. In primul rand mergi la Soni sa mananci chestiile facute la ceaun, corect? Prima data cand am mancat la Soni, am innebunit. De placere. Am luat cu o amica un gulas plin de bucati de carne de vita, piscacios si aromat de-ti venea sa te pui rapid pe treaba dupa ospat, doar, doar ti s-o face foame mai repede ca sa mai iei o portie. Anul acesta, gulasul de la Soni nu mai avea carne de vita, ci se transformase intr-o tocana ordinara de cartofi. In loc sa ne oprim la tocana aia, am zis sa-i mai dam o sansa locului si ne-am luat o iahnie. Fatalitate. Nu avea gust de afumatura, nu avea nimic. Imi venea sa plang cu fasolea aia in fata.

Citește și:  Despre clisee pe Ceahlau

Pe langa Soni au mai aparut La Frontiera, unde se mananca bine, si bineinteles renumita, faimoasa, extraordinara Cherhana. Nu vreau sa-mi dau cu parerea in necunostinta de cauza, dar cand am fost eu, mancarea se facea pe niste plite unsuroase, iar preturile erau intr-adevar mari.

In afara de restaurante, locul s-a umplut de cluburi. In afara de cluburi, plaja s-a umplut de umbrelute si sezlonguri. Cum au aparut cluburile si sezlongurile, corturile s-au mutat mai departe, iar nudistii s-au mai imputinat.

“Ai vazut-o fata pe aia cu tocuri?”, m-a intrebat cand am fost ultima data in Vama o rockerita in timp ce stateam la coada la toaleta. “Nu, n-am vazut-o.” “Da, fata. Au venit si astea din Bamboo in Vama”, imi spune ea imbufnata. Am plecat, dar in minte imi staruia o intrebare: “Asa, si?”

Ma enerveaza mai mult genul acesta de oameni decat cei cu jeep-uri care ajung si ei in Vama. Genul acesta de pseudointelectuali, de oameni liberi si frumosi doar la ei in minte, care sunt gata sa arate imediat cu degetul cum vad un toc mai mare decat talpa bocancului lor. Oameni d-astia nu prea erau in Vama. Barfitori de toaleta, isteti dupa un Burger la PET, boemi de manual.

Bibi mai este in Vama si pe langa el mai stau si tinerii aia care fac lucruri tampite pe un leu, cei care vand nimicuri, probabil aceleasi de pe vremea cand eram eu in liceu, si mai este si barul de motociclisti de unde bubuie rock-ul. Sunt si corturi si nudisti. Problema nu este ca s-a construit sau ca vin tipi si tipe din Fratelli si stau o seara in Vama, problema sunt oamenii astia care au impresii de libertate, dar capete patrate, care rad de tine daca esti mai bine imbracat si te judeca daca cumva ai un varf de fard pe obraji. Ei strica Vama pentru ca li s-a nazarit peste noapte ca este a lor si ca, vezi Doamne, Vama nu mai este la fel. In ciuda trancanelii fara rost, tocmai oamenii care se plang mereu si enervant ca Vama nu mai este la fel, nu stiu cum se face, dar revin an de an la locul crimei. De ce?

Pentru ca Vama este fix la fel. Fix la fel. In esenta, nu s-a schimbat nimic.

Repet. Nicaieri in tara asta nu este un loc unde pot sa intru in vorba cu oricine, sa dansez oricum, sa cant tare si prost, sa ma imbrac penibil , sa ma murdaresc si sa nu-mi pese, sa fac baie a doua zi in mare, sa umblu cu parul sarat si ciufulit. Nu s-a schimbat absolut nimic, ci doar au aparut cativa barfitori.

Ne vedem in aceeasi Vama!

 

Mai cititi si:

Regina Constanta

Povesti de 100 de ani. Azi, Cazinoul din Constanta

17 comentarii

Reply

cea mai recenta amintire din vama e legata de cafia. stateam la Stuff sa-mi iau o cafia. linga tejghea era un individ mare si mai batrin care se prefacea ca doarme. stind eu asa la coada, simt o mina care incerca sa-mi scoata portofelul din buzunar. era a pseudo-adoritului. in rest, nu-mi prea mai place in vama.

Reply

cred ca incerca sa scoata portofelul si sa puna in loc un dictionar al limbii romane….

Reply

tu esti o alta fiinta mica (de care e plin netul) care face pe desteapta cind vede o greseala de scriere?

Reply

am scris intentionat „cafia”. daca asta te-a ofuscat, nu-ti pot recomanda decit sa sfirsesti in gaurica aia a ta mica din haznaua in care te-ai nascut.

Reply

Capatana aia a ta seaca de pseudointelectual care se face ca citeste Kafka in metrou, a auzit vreodata de cuvantul „dialect”? Te informez ca Romania se intinde si in afara granitelor Bucurestiului. Hmm, ce ciudat? Ce tara mare avem, nu-i asa?

Reply

excelent

Reply

Si totusi despre Vama de ieri si Vama de azi nu aveti nimic de zis? Eu cred ca ramane un centru de atractie pentru cei la prima vizita si urmatoarea.. etc.

Reply

Salut. Eu merg in Vama de cand m-au dus chitaristii vodkangii de facultate, pe vremea cand eu eram un pustan de clasa a V-a. De atunci am tot mers aproape in fiecare weekend in vara, cu cortul, la cazare, ori simplu – pe plaja. Asta mi-a dat posibilitatea sa fac o analiza pe termen lung si sa dau un verdict, dupa atatia ani. Va spun sincer ca Vama nu mai este deloc din ce a fost. Nu stiu ce ganditi pe moment, sau cum este ratiunea voastra generala, insa totul la noi in Romania se strica, deoarece noi românii nu avem spirit conservator, precum englezii, germanii etc. Vama Veche s-ar fi pastrat de minune daca nu se permitea gâscanilor afaceristi sa isi instaleze temeliile pentru cluburi si vile de cazare cat mai pompoase (DA, fara aceste lucruri ramanea Vama ce a fost odata). Vama trebuia pastrata la nivel de atmosfera boema si ATAT. Cazarea oferita de localnici era mai mult decat suficienta, nu aveam nevoie de hoteluri si vile cu piscina (ceea ce e chiar deja scarbos de penibil, intr-o statiune cu atmosfera Vamei). Fara kitschuri, fara comercialisme. Deoarece acestea atrag si alte segmente din populatie (nu vreau sa ii denumesc cumva). Insa ce te faci cu incompetentii din administratia locala, unde functiile de top sunt ocupate de toti agramatii repetenti care incearca sa coordoneze dezvoltarea locala. Sincer, imi amintesc de cele 3-4 umbrele de stuf, de un foc pe malul apei si de cateva persoane in jurul lui, cantand cu chitari si mandoline, citind carti in adierea brizei si dezbatand fel si fel de subiecte langa o sticla, doua. Am avut ani frumosi in Vama si nu pot regreta vreodata timpul petrecut (chiar daca acolo m-am imbatat ‘cui’ pentru prima oara), insa imi pare sincer rau pentru ceea ce vad azi. Vama Veche a ajuns un fel de promenada de Costinesti, in care cartile se raresc, in care cazarea se scumpeste, unde bauturile din cluburi/terase devin exagerate, iar distractia devine un lucru comercial, in loc de experienta unica. Unii vad altfel lucrurile, insa eu pot spune ceea ce se intampla, avand multe file scrise despre Vama, de-alungul multor ani. Va doresc numai bine tuturor si sper sa intelegem cu totii ca Vama TREBUIE salvata. Iar, pentru asta, putem deveni consumatorii care impun schimbarea. De exemplu, eu nu imi consum niciodata banii in Expirat, Goblin etc. Intotdeauna opresc in Mangalia la Penny, ma aprovizionez si imi incarc bateriile cu prietenii pe plaja, dupa care calcam prin localuri.

Cu respect, salutari tuturor.

Reply

tu nu ai cum sa iti dai seama ca evoluezi adica asa este omul,in gernee acest proces ori este ignorat ori remarcat dar refuzat ori pur si simplu este luat ca pe un lucru normal.Cei care iti citesc Blog-ul crede-ma ca o fac pentru ca se regasesc.Eu de cate ori nu am injurat un sofer care,atunci cand eram pe trecerea de pietoni era sa ma calce,am ajuns sa ma plictiseasca efectiv majoritatea cafenelelor din TM,iar discutiile interminabile despre banalitatile cotidiene de multe ori m-au facut sa ma intreb cum ar fi sa impusc pe cel care imi vorbeste.With a really crappy job and my daily problems ma bucur totusi sa vad ca nu sunt singura in aceasta suferinta So,in concluzie,please do go on!!!

Lasa un raspuns

Emailul tau nu va fi facut public. Campurile marcate sunt obligatorii *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.