La Muzeul Național de Artă al României, până pe 14 iulie, este expoziția Specii de Spații care include o parte din colecția de artă contemporană a BRD – Groupe Société Générale.

„Una dintre piesele centrale ale expoziției Specii de Spații de la București este intitulată Pickpocket / Hoțul de buzunare, sculptura abstractă din aluminiu a tânărului artist francez Julien Prèvieux, laureat al Premiului Marcel Duchamp în 2014, prin care autorul dorește să fure, așa cum sugerează și titlul, sensul original al formelor folosite. Sculptura a fost expusă la Centrul Pompidou în 2015”, se arată pe pagina de Facebook a evenimentului.

Această piesă este chiar la intrare și practic a fost cea care m-a convins să plătesc biletul de 10 lei. Am luat-o cu mine și pe mama, o pensionară respectabilă de 63 de ani, care știe despre artă contemporană cam cât știu eu despre chimie anorganică.

Dacă te uiți la Pickpocket așa, pur și simplu, nu înțelegi mare lucru din vortexul metalic, dar dacă te apuci să citești nota curatorului, semnificațiile încep să ți se arate. Vortexul este contopirea dintre victimă și agresor și reprezintă amalgamul de emoții care până la urmă îi unește pe cei doi. Fiecare invadează cumva spațiul celuilalt.

Asta este cam prima lecție pe care am învățat-o, acum ceva vreme, despre interacțiunea cu arta contemporană. Ca să o înțelegi, ai câțiva pași de urmat.

Te uiți mai întâi la lucrare și încerci să-i dai tu un sens, al tău.

Apoi, obligatoriu, citești explicația de lângă lucrare pentru a afla ce a vrut de fapt să spună autorul.

Apoi te mai uiți o dată și confrunți cele două puncte de vedere. Este un exercițiu tare mișto pentru că la finalul lui ori pleci cu o surpriză, ori cu o nelămurire, ori cu un zâmbet, dar oricum nu pleci cu mâna goală.

Mama a fost încântată de mica introducere pe care am putut să i-o fac în ale artei contemporane și apoi o vedeam cum căuta explicația curatorului pentru fiecare lucrare. Uneori mă întreba și pe mine. Curiozitatea era acolo și ăsta este cel mai important lucru, chiar dacă uneori nici eu nu aveam răspunsul la mine.

Citește și:  Timisoara, fa rai din ce ai

Apoi, tot în cadrul expoziției Specii de Spații veți găsi pe peretele de la intrare niște foi lipite care sunt de fapt anunțuri de joburi, refuzuri scrise de un candidat și răspunsurile companiilor în cauză.

După ce am citit câteva foi, mi-am dat seama că de fapt toate refuzurile erau scrise de un pensionar și erau absolut fabuloase. Atâta umor și creativitate nu găsești nici la un tânăr, motiv pentru care cred că 20 de minute, și eu, și mama, am râs în hohote la compunerile respectivului expeditor. Vedeți și voi din pozele de mai sus și de mai jos cât de mișto sunt.

Admit, au fost și unele lucrări din care nu am înțeles nimic, dar mama nu trebuie să știe asta 🙂

Care este totuși concluzia?

Sfatul meu este să mergeți să vedeți expoziția pentru că unul din marile noastre avantaje, ca popor de oameni săraci care suntem, este că intrările la muzee și galerii sunt foarte ieftine, 10 lei în cazul de față. Mergeți să o vedeți măcar pentru porția de râs asigurată de scrisorile acelui bătrânel, care vă arată că umorul nu are vârstă.

Și, dacă se poate, luați și un pensionar cu voi, pentru că numai așa îi conectăm ușor și pe ei la lumea noastră (din care nici noi nu înțelegem mare lucru uneori, dar asta rămâne între noi).

 

Despre expoziție:

Specii de Spații

Muzeu Național de Artă al României (MNAR)

18.04-14.07.2019

Accesul se face în baza unui bilet în valoare de 10 lei.

Biletele se achiziționează de la casa de bilete MNAR din Calea Victoriei 49-53.

Programul de vizitare a expoziției:
Miercuri – Duminica 10 AM-6 PM

Expoziția este accesibilă pentru vizitatorii cu handicap locomotor, în prezenţa unui însoţitor.

 

 

3 comentarii

Reply

S-o credeti, a spus adevarul gol golut. Sa fii la o astfel de expozitie insotita de cineva care sa-ti „deschida” mintea este ca o intoarcere in timp… Devii tanar, vrei sa stii cat mai multe si sa razi. 😄 Multumesc.

Reply

O placere sa fiu ghid cu o astfel de audienta 😛

Reply

Mi-am oferit doua clipe de relaxare recitind povestea ta..😄 Am fugit cu gandul la acel moment, am zambit si mi-am zis: vine ea vremea viztelor la muzee pentru nepotel cu mine pe post de ghid..

Lasa un raspuns

Emailul tau nu va fi facut public. Campurile marcate sunt obligatorii *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.