Despre mancare si Bologna, cu accent pe mancare

Vine acel moment al anului cand ma gandesc numai la mancare. Am multe astfel de momente, trebuie sa recunosc. Ma gandesc la mancare mai mult decat ma gandesc la barbati, familie, casa si altele. Probabil de aceea si sunt in halul in care sunt. Dar sa nu ma ratacesc in cugetari intortocheate ca o portie … Continue Reading

Marsilia este orasul de care avem toti nevoie

Era seara. 2005. Cati ani aveam? Naiba stie. Imi amintesc un copac. Ii ciuntisera crengile astfel incat ajunsesera sa arate ca niste pumni. O cladire in dungi. Biserica o fi fost? Sau spital? Portul era plin de chipuri urate. Barci sute. Frica. Bezna. Asta era Marsilia copilariei mele. Nu am inteles nimic din ea. In … Continue Reading

Sudul Frantei, rasaritul starii de bine. Ep. 3

Ne-am intors in Bonnieux pe unul dintre cele mai frumoase drumuri vazute de mine, flancat de o parte si de alta de platani. Era ca si cum mergeam printr-un tunel de lemn alb.

Sudul Frantei, rasaritul starii de bine. Ep. 2

Din Aix-en-Provence am plecat spre Bonnieux, un sat in care aveam sa stam trei nopti intr-una dintre cele mai frumoase case din cate mi-a fost dat sa vad, dar inainte de a ajunge aici am oprit putin in Lourmarin, un sat oarecare din sudul Frantei.

Sudul Frantei, rasaritul starii de bine. Ep. 1

Campurile de lavanda sunt pe copertile tuturor ghidurilor turistice care promoveaza sudul Frantei. Eu le-am ratat. In iunie sunt la apogeu, am ajuns undeva la apus, la final de iulie, dar cumva nu am nici cel mai mic sentiment al ratarii. Sudul Frantei este despre mult mai multe lucruri decat acel violet violent absolut senzational.

Despre Vama, Bulgaria si rapane, mai cu emotie ca de obicei

Ani de zile am refuzat sa merg prin Bulgaria din motive necunoscute chiar de mine insami. In urma cu ceva timp, am ajuns la Balcik si la Kap Kaliakra. Nu m-au impresionat cu nimic. Mai departe au trecut ani, iar eu nu am mai depasit Vama Veche. Ei bine, in ultima luna am ajuns de … Continue Reading

Bratislava e acel Mos Nicolae de care toti avem nevoie

Cam intr-o ora ajungi din Viena in Bratislava, nu mai mult. Este un autobuz in care primesti niste ape pitici, ca si cum te-ar pregati pentru micul oras pe care o sa-l vezi in cateva ore, nu mai mult.

Pofta de Cluj: Scurt indrumar nepretentios de crasme si cofetarii

Iata ca anul acesta am ajuns si in Cluj si nu oricum, ci chiar la TIFF. Nu as fi capabila sa fac o recenzie la mai mult de trei filme, pentru ca nu am vazut mai mult de trei filme, fiind ocupata sa mananc pe unde am apucat. Scriu acest text dupa o interventie la … Continue Reading